Sufletul meu pereche,
De ce m-ai ispitit să cred că tu exiști?
Tu nu știi, că eu te-am căutat?
Și încă te mai caut pe alocuri?
Am întors lumea pe toate părțile
Și tot nu te-am aflat.
Am întrebat pomii, stelele și nopțile,
Dar ei nici n-au auzit de așa ceva, măcar.
Te-am căutat sub fiecare vorbă bună
Sub fiecare zâmbet cald
Și m-am mințit că poate ești acolo,
Dar tot nu te-am aflat.
Am căzut de multe ori, legându-mă de tine
Dar tu ai insistat mereu să-mi dai o lecție nebună.
Acum, te iert, căci știu că nu exiști
Și sper din inimă că voi primi iertare
Pentru nechibzuința de care am dat dovadă
De la toți copiii mei pe care aș fi putut să-i am, dar i-am ratat.
Sursa photo Pinterest